Conștienți de rolul pe care tinerii îl au în ansamblul societății românești, am luat inițiativa de a elabora cel mai amplu document programatic pentru îmbunătățirea calității vieții tinerilor din România. Cuprinzând întregul cadru necesar implementării sale de îndată, de la viziune și context până la direcțiile de acțiune și măsurile aferente acestora, „Rezoluția tinerilor” este propunerea de politică publică elaborată de organizațiile reprezentative de și pentru tineret pe care autoritățile nu a reușit să o livreze pentru tineri în ultimele decade.
Tinerii din România nu mai pot accepta drept realizări o suită de măsuri punctuale, insuficiente în raport cu nevoile acestora, în lipsa unei viziuni coerente și asumate și a unei schimbări de paradigmă în ceea ce privește modul în care se elaborează și implementează politicile de tineret din România: fundamentat, realist, sistemic, transversal.
Aflându–ne, din nou, în campanie electorală, asistăm la promisiuni cu care suntem obișnuiți de 30 de ani și care, în fapt, nu au produs schimbările preconizate. Doar dacă ne referim la ciclul electoral 2016-2020, largile asumări ale partidelor politice de la început de ciclu nu au fost nici pe departe onorate, sectorul de tineret este în continuare marginalizat în activitatea administrației publice, inițiativele de politici publice în sector rămân un concept abstract, iar problemele tinerilor sunt aduse în discuție de politicieni atunci când este oportun din punct de vedere politic.
Pentru a fi credibile, obiectivele și acțiunile viitorilor guvernanți trebuie să aibă ca nucleu o serie de principii care au stat și la baza elaborării prezentei Rezoluții – politicile publice în domeniul tineretului nu pot fi sustenabile dacă nu se bazează pe principiile co-creării acestora, a centrării politicilor pe tânăr privit în complexitatea sa, a transparenței, non-discriminării, respectării drepturilor omului, dialogului, adaptării constante prin monitorizare și evaluare.
În construirea viitorului, ne asumăm să protejăm demnitatea umană egală a fiecăruia, drepturile și libertățile fundamentale ale omului, democrația și statul de drept și înțelegem să susținem și să cultivăm pluralismul, condiție necesară a progresului.
Conștienți că egalitatea în drepturi trebuie să fie efectivă, nu doar teoretică, susținem eliminarea oricăror discriminări explicite și implementarea măsurilor pozitive necesare pentru corectarea discrepanțelor între nivelul de realizare a drepturilor fundamentale de care se bucură grupuri de persoane diferite în funcție de dizabilitate, etnie, gen, orientare sexuală, nivelul veniturilor și nivelul de educație al părinților, legate de localitatea sau cartierul/zona de rezidență și altele.
Considerăm, de asemenea, că este timpul ca societatea să recunoască o nouă generație de drepturi fundamentale legate de accesul la un mediu înconjurător sănătos și de experiența digitală, componentă tot mai importantă a vieții private, sociale și profesionale, dar și să extindă participarea tinerilor în procesele decizionale și politice.
Mai mult decât atât, România trebuie conectată la dimensiunea internațională a sectorului, valorizând strategiile și oportunitățile europene și concentrându–și eforturile pentru atingerea standardelor și priorităților comunitare.
Tocmai din acest motiv arhitectura Rezoluției este construită prin raportare la Obiectivele Europene de Tineret, componentă a Strategiei Europene de Tineret pentru perioada 2020– 2027, asumându-ne aceste obiective ca priorități ale întregului sector de tineret din România și urmărind ca procesul de implementare a acestor obiective să se desfășoare și în spiritul valorilor Consiliului Europei (drepturile omului, democrația și statul de drept).